Arhive categorie: Biserici-Mănăstiri

Schitul Buscatu

În Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a fost reînfiinţat un aşezământ monahal, schitul „Duminica Tuturor Sfinţilor” Buscatu, situat pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, informează radiorenasterea.ro. Acest schit are o istorie mai veche, astfel că a fost ridicată aici o biserică.ManastireaTelcisor-fatada

La cererea Mănăstirii Parva, vrednicul de pomenire Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, a aprobat în 1995 înfiinţarea unui schit ca loc de retragere pentru cei peste 40 de vieţuitori ai mănăstirii, pe muntele numit Buscatu, pe care l-a sfinţit în iunie 1997, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”. În timp a rămas aici o obşte foarte mică, ce nu a mai putut administrat schitul, astfel că în 2008 a fost desfiinţat. Locul de retragere a dobândit o biserică din lemn, construită de călugări cu ajutorul credincioşilor din zonă, în special din Telcişor, care s-au ataşat de ctitoria lor şi care îşi doresc reactivarea ei.

La propunerea părintelui arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, în şedinţa Permanenţei de luni, 9 mai, prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, s-a aprobat reactivarea aşezământului, fiind numit un egumen în persoana ierodiaconului Porfirie Ţanc, vieţuitor al Mănăstirii „Sfântul Ilie” de la Nuşeni.

SchitulTelcisor-Buscatu
Schitul Telcisor-Buscatu

Biserica ortodoxă din Bichigiu

În data de 12 noiembrie 2013 s-au comemorat 250 de ani de la jertfa Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni.

Placa comemorativa
Monumentul Sfintilor Martiri si Mărturisitori Năsăudeni

Ţara Năsăudului îşi aduce omagiul celor care, în 12 noiembrie 1763, cu preţul jertfei supreme, au apărat demnitatea naţională şi credinţa străbună. Legendarii grăniceri, conduşi de Tănase Todoran, pentru aceste eroice şi nobile fapte, au fost canonizaţi pe 12 noiembrie 2008, dată care este prăznuită de Biserica Ortodoxă Română drept ziua Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni Tănase Todoran din Bichigiu, Vasile din Telciu, Grigore din Zagra şi Vasile din Mocod.
Tănase Todoran (Todoran al lui Dănilă) din Bichigiu a fost tras pe roată pentru că s-a opus dorinţei imperiului austriac, prin generalul Bukov, de a menţine starea de iobăgie, deşi erau cătane, dar mai ales pentru faptul că s-a opus trecerii la altă religie decât cea străbună, cu toate că le-au fost distruse lăcaşurile ortodoxe.
Aşa cum consemna preotul prof. Ion Bunea, Todoran era atât de devotat Bisericii Ortodoxe strămoşeşti şi înverşunat împotriva uniaţiei, încât nu a îngăduit să i se dea fiului muribund cuminecătura, ştiind că vine de la un preot din biserica unită, iar bătrânul bichigean Tănase Todoran, de 104 ani (după unii de 120) ar fi murit la 12 noiembrie 1763, mărturisindu-şi credinţa strămoşească, fiind tras pe roată.
Odată cu el au fost spânzuraţi Vasile Dumitru a Popii din Mocod, Grigore Mani din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu pentru aceeaşi vină, trupurile lor rămânând neîngropate.

Mănăstirea Sfânta Treime – Bichigiu

Lacasul de cult dateaza din anul 1523 si poarta hramul “Sfanta Treime”.

In anul 1716 manastirea a fost distrusa in timpul campaniei anti-ortodoxe.

Locul unde este zidita manastirea este cunoscut si ca Valea Manastirii. In anul 1995, viata monahala reincepe sa inalte rugaciuni Domnului.

Anul 2004 a fost unul marcant pentru lacasul de cult, cand a fost declansat un incendiu care a mistuit aproape in intregime constructia.  Aceasta a fost refacuta cu ajutorul localnicilor.

 

icon-car.pngKML-LogoFullscreen-Logo
Manastirea Sfanta Treime din Bichigiu

încărcare hartă - vă rugăm aşteptaţi...

Manastirea Sfanta Treime din Bichigiu 47.429060, 24.288184 Manastirea Sfanta Treime din Bichigiu

Biserica ortodoxă din comuna Telciu

Biserica din Telciu ce poartă hramul „Sfântul Nicolae” a fost zidită între anii 1900-1913 şi renovată în totalitate între 2000-2013, potrivit părintelui paroh Dănuț ParascanPictarea locașului de cult a fost realizată între anii 2011-2013, de echipa de meşteri condusă de părintele Damian Tuluc și a fost finalizată în luna august 2013, fiind resfinţită in septembrie 2013.

 Construită în stil neobizantin, biserica ortodoxă din Telciu este impresionantă prin dimensiunile sale: lungimea de 52 de metri, lăţimea de 13 metri, înălţimea turnului atingând 40 de metri. Potrivit datelor din monografia comunei Telciu, planul de zidire a fost întocmit de inginerul Andrei Mazanek din Năsăud, iar lucrările au început în 1890 sub conducerea inginerilor Emil şi Ştefan Oltean din Blaj, sprijiniţi din fondurile grănicereşti şi din cele donate de credincioşi. Din cauza materialului, clădirea se prăbuşeşte, lucrările fiind încredinţate tehnicianului Lajos Czako. Nici el nu va reuşi să ducă lucrarea la bun sfârşit, pentru că are loc o nouă prăbuşire a clădirii. Construcţia reîncepe în anul 1920, sub comanda arhitectului Erno Koncz din Cluj, care abandonează şi el lucrările, preluate de Gerson Szabo din Năsăud, cel care, în sfârşit, reuşeşte să finalizele lăcaşul de cult în 1974. Pictura a fost executată în stil oriental de Alexandru Kabadaieff, profesor la Şcoala Normală din Sibiu, în anul 1922, fiind refăcută 38 de ani mai târziu de maistrul Vilmos Volosmay din Dej. Tot în anul 1922 se construieşte şi catapeteasma, prin contribuţia meşterilor Prian şi Miclea din Năsăud. Pictura iconostasului este realizată de acelaşi Alexandru Kabaieff. La 22 septembrie 1922, biserica a fost sfinţită de PS Episcop Iuliu Hossu, iar în anul 1960, după o renovare generală, a fost resfinţită de PS Episcop Teofil Herineanu. În 1983 a început reparaţia capitală a exteriorului şi a acoperişului, slujba de resfinţire fiind oficiată de ÎPS Teofil Herineanu, la 26 octombrie 1983.